Criza de nervi

Auzisem la un moment dat de un efect interesant al crizei financiare. Efectul direct al crizei financiare este evident criza de nervi.

Plăteşti 10 dolari şi te las să spargi la farfurii şi pahare timp de 15 minute. Bună idee, nu? În loc să spargem capetele celor care ne-au băgat în rahat, ne răzbunăm pe obiecte. Ideea pusă în practică sub forma unei mici afaceri, dă şi rezultate. Există dovada! O americancă, înnebunită şi ea probabil de criza economică, oferă doritorilor, posibilitatea de a se calma spărgând la farfurii contra unei sume modice. Echipamentul de protecţie intră în preţ.

Chiar aşa, decât să-i spargi capul nevestei acasă, sau viceversa, de ce să nu te duci la spart într-un spaţiu special amenajat? Eu de exemplu, ma gandesc la altceva. Ce-ar fi daca am gasi oameni care sa se ocupe si de combaterea tantarilor ? Oricum anul asta institutiile care trebuiau sa asigure aceste actiuni nu prea s-au ocupat asa cum era cazul de combaterea tantarilor si nu au angajat o firma de dezinstectie Bucuresti .

Eu una am fost traumatizata toata vara de tot ce inseamna tantar in Bucuresti. Cred ca unde era un tantar hop si eu sa imi pun pielea la dispozitie pentru trompele insetate. Si pana la urma nu doar in Bucuresti am stat, dar parca oriunde ma duceam invazie de tantari imediat cum se lasa seara si invazie de viespi imediat cum se crapa de zi.

Gândurile noastre pot fi citite

Un grup de cercetători de la laboratorul de neurologie ATR din Japonia a anunţat iniţierea unei tehnici speciale de analiză cerebrală, care permite citirea imaginilor din mintea unei persoane şi expunerea acestora pe monitorul unui computer.

Cercetătorii sunt de parere că tehnica lor (fMRI) ar putea permite ca gândurile oamenilor să fie citite. Dacă cercetările în domeniu continuă susţinut, acest lucru se va întâmpla  în mai puţin de 10 ani.

Oamenii de ştiinţă japonezi spun că această tehnică va fi utilă în diverse domenii de activitate. De exemplu, în artă, arhitecţii, şi creatorii în general vor avea posibilitatea să arate ce au în minte în cazul în care nu reuşesc să exprime în cuvinte sau să deseneze.

zapping.cuvinte

Nu merg din nou diacriticele. Nu mai am timp de net si blog. Se usuca bonsaiul. Ii pica frunzele. Merg la facultate si ma minunez de colegii mei inteligenti. Mi se pare imposibil…ce…greu sa ma exprim. Mute. M-au surprins zilele astea. Mai bine ar munci in presa ca sa se poata lauda la seminarii cu legitimatia lucitoare ca in jocurile alea cu detectivi distractive -> http://www.xjocuri.com/jocuri-cu-detectivi.html . Gadea. Cristoiu. Informare. Tv. Divorturi. Metrou. Monitoarele de la metrou. Intuiam ceva despre ele. Au spus la stiri ca ar trebui sa fie difuzate informatii despre metrorex nu doar publicitate si tot feluri de jocuri romania. Toti se holbeaza la ele. Sunt plasme, da. Patapievici. Ras. Vocea Andreei Cretulescu. La Gadea in emisiune bruiaza semnalul unui telefon ca la Diaconescu in direct. Eliade. Nopti la Serampore. India. Sanscrita. Patul meu moale. Foame. Informatie. A musca. Barbati. Carti. Targ de carti. Pastile. Cizme. Pantofi cu breteluta. Veioza mea roz. Toamna. Soare. Struguri. Mere. Apa plata. Somnel dulcel.


La mulţi ani, baby!


Păi, bestiuţa de mine fără suflet a încercat să se trezească dimineaţa şi să-i facă o surpriză frumoasă lui baby. Baby s-a trezit, bestia i-a dat un pupic pe frunte şi i-a zis să doarmă la loc. Şi-a pus hăinuţele, şi-a trecut o mână prin păr şi a fugit. Nu a avut timp să-l întindă cu placa şi nici să-şi pună genele false.

Într-o jumătate de oră a rezolvat tot, s-a întors acasă şi a înfipt la lumânărele în tortuleţ până i-a venit rău. Apoi le-a aprins şi s-a dus în dormitor. A încercat să cânte un “la mulţi ani” dar a început să râdă şi nu l-a mai sfârşit. Apoi baby a început să sufle în lumânări…şi sufla….şi sufla. Şi plămânii o luau razna. Că sufla o dată, se stingeau toate lumânările apoi se aprindeau la loc. Şi eu râdeam. Şi baby sufla. A suflat de 5-6 ori şi lumânările se reaprindeau. Zicea că ce fel de lumânări sunt? Din alea ecologice? :)) După lupte seculare care au durat 10 minute a reusit să le stingă şi să umple aşternuturile de cacao de la tortuleţul tiramisu. Şi după aia zicea doar “ce frumoooos!”

La mulţi ani, zdringhi!

Ce inseamna sa fii ECO!?


De la televizor am aflat in seara asta ca sa fii eco inseamna sa porti haine eco, sa reciclezi tot ce poti, sa nu consumi apa aiurea, sa stingi lumina cand nu ai nevoie de ea, sa folosesti becuri ecologice… si, in mare, sa ai grija de mediul inconjurator.

Deci, s-a inventat acest “ECO” doar  ca umanitatea sa afle in anii 2000 ca trebuie sa aiba grija de mediul inconjurator? Pai deja termenul pentru mine a devenit peiorativ din moment ce se foloseste de el o creatoare de moda ca sa-si vanda carpele sau Monica Columbeanu. Astea sunt in stare sa tranforme si Holocaustul in trend. Sa nu manance o juma’ de an si sa faca prezentari de moda pe trend.

Sa ma scuze masele da’ noua ne trebuia un “ECO” din asta ca sa ne dam seama ca hartia se arunca la cos si nu pe strada? Ca sa se prinda fumatorii ca acelasi lucru se face cu mucul de tigara(in special aia care fumeaza pe plaja)? Ca sa se prinda aia care mananca banane ca, coaja nu se arunca langa cosul de gunoi ci in el?

Am ajuns sa facem campanii de publicitate ca sa ne dam seama ca gunoiul nu e bun? Nu stiu cati dintre voi ati aflat marele secret ECO, dar sa stiti ca eu va banuiesc pe multi. Voi chiar ati luat in serios faza cu apa! Adica sa nu o folositi aiurea. Pai sa explicam maselor: sa nu o foloseasca aiurea nu inseamna sa nu se spele deloc. Uite, un subiect bun pentru o viitoare campanie.

Sa nu folosesti lumina aiurea nu inseamna sa o stingi si sa dai drumu la tv urmarind cu sufletul la gura serialul ELODIA sau pe Magda Ciumac cum isi arata bikineii ei asortati la cercei. Cred ca ar trebui sa fiti ECO aprinzand veioza si citind o carte buna.

Pentru mine ECO inseamna bun-simt si respect, mai intai pentru mine apoi pentru persoanele din jurul meu si pentru mediul inconjurator. Nu am nevoie de promovarea termenului la tv pentru a-mi da seama cum trebuie sa valorez mediul inconjurator. Nu am nevoie sa o vad pe Elena Udrea cand planteaza copaci ca sa invat sa pretuiesc arborii din jurul meu, natura.

Cei care au bun-simt nu au nevoie de toate astea. Poate iubitorii de manele care se duc la gratar in padurea Baneasa ar avea nevoie sau domnul Tariceanu. Ca dansul a taiat niste arbori pe aici prin Bucuresti, a promis ca ii replanteaza si ECO s-a facut promisiunea dansului.

Întrebări care încep cu “de ce?”



Care pot fi cele mai stupide întrebări? Alea cu DE CE.

Serios. Nu ştiu de ce zic unii bărbaţi că numai femeile au astfel de întrebări stupide, că mie nu mi se pare. Îl ştiu pe unu care zice mereu “de ce”. Şi la cea mai simplă chestie posibilă.

Răspunsul meu nu vi-l zic.

Ideea e că tot am discutat zilele astea despre întrebările stupide, de exemplu cele de la un interviu. Nu vi se par stupide? Adică vine unul încruntat şi întreabă: “De ce ţi-ai ales această meserie?”  sau “De ce te-ai prezentat la acest interviu?”

Eu le urăsc pe alea de la facultate. De ce vrei să fii admisă la această facultate? Fiindcă mi-am dat seama că nu pot să fiu maistru strungar. Şi am zis să mă fac jurnalistă cu talent. He he he. De fapt eu nu am raspuns aşa. Ci…da să nu râdeţi. Că am primit o întrebare stupidă şi am dat un răspuns la fel.

“Fiindcă îmi place să fiu informată.” Vai de capul meu! Toată lumea e pe jos şi se ţine cu mâna de burtă.

La fel şi la Comunicare la interviu: de ce vrei să intri în această facultate? Pentru că e singura care are legătură cu jurnalismul, bă! Ce voiai să dau la Politehnică sau la ASE? Dau la ceva care se inrudeşte cu Jurnalismul că din clasa a 7-a am vrut jurnalism. Voiam să lucrez la Bravo dacă vrei să ştii. Să cunosc toţi cântăreţii. Aşa voiam eu atunci, na. Nu e de râs. Aşa gândeam. Bine că nu mi-am dorit să fiu Andreea Marin ca era mai grav. Şi mai ales să-mi doresc asta la 20 de ani când mintea mea începuse şi ea să producă ceva.

Deci, întrebări stupide, da? De exemplu acum se caută redactor pentru “Duminica în familie”. Acestea sunt întrebările pentru interviu:

De ce iti place televiziunea ?  V-am zis eu că prima e cu “de ce” ?
Ce emisiune tv preferi ?  Pe a voastră, ce mă mai întrebaţi acum?
Cum reactionezi in cazul situatiilor extreme de stres ?  Mă scrijelesc cu cuţitul la gât.
Ce softuri se folosesc pentru montajul tv ? (facultativ)  Dacă e facultativă aleg să nu răspund.
Cu ce caliati de jurnalist te mandresti ?  Am un spirit critic de te nenorocesc.

Am dat copy paste. Nici măcar nu sunt scrise corect.  Dacă astea sunt întrebări pentru un interviu, dacă aşa se face un interviu….

Chiar, cum ar fi să întrebi un scriitor. De exemplu pe Mircea Eliade. Că îmi place mie rău de el.

De ce domnu Mircea v-aţi făcut scriitor? De ce domnu, nu v-a plăcut matematica? Lasă că ştiu eu, am aflat din romanul ăla al dumneavoastră “Romanul adolescentului miop” că nu vă plăcea matematica de nicio culoare. Că aţi rămas corigent. De aia v-aţi făcut scriitor? Da cum v-a venit ideea? Da dumneavoastră când “scriţi” vă folosiţi de pix sau de “creon”?

Da voi de ce v-aţi ales facultatea la care sunteţi? Sau meseria? Sau voi de ce v-aţi căsătorit? Copii de ce aţi făcut, a? De ce beţi apă? De ce dormiţi noaptea? A?